În atenția: 

Consiliul European – Comitetul de Miniștri

Mr Jean-Yves Le Drian

Consiliul European – Adunarea Parlamentară

Mrs Liliane Maury Pasquier

Consiliul European – Comisarul pentru Drepturile Omului

Mrs Dunja Mijatović

 

Ref:  Apel pentru Acțiune Imediată din partea Consiliului Europei pentru Prevenirea Pierderilor de Vieți Omenești din cauza deficiențelor de răspuns ale sistemului de urgență și sexismului instituționalizat în România   

 

Asociația Necuvinte este o organizație non-guvernamentală, non-patrimonială, apolitică, independentă și înființată în baza Legii nr. 246/2005, având ca domeniu de activitate lupta împotriva violenței domestice, încălcarea drepturilor fundamentale ale omului și abuzurile îndreptate împotriva femeilor și copiilor. Asociația Necuvinte este membră a Women Against Violence Europe (WAVE), VOLUM Federation, the Federation of Non-Governmental Organizations for Social Services (FONSS), și Breaking Silence Against Sexual Violence.

România a fost șocată de cazul din Caracal, județul Olt, care a atras atenția publică vineri, 26 iulie – răpirea, violarea și uciderea a două adolescente. Acest caz tragic a evidențiat eșecurile sistemului statului Român în ceea ce privește protejarea vieților cetățenilor săi. România a încălcat art. 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. În temeiul jurisprudenței Curții Europene, statele se află sub obligația pozitivă de a lua măsuri adecvate pentru a proteja viețile persoanelor aflate în jurisdicțiile lor. Astfel, una dintre cele mai relevante măsuri de a proteja viețile oamenilor, este reprezentată de către serviciile de urgență ale poliției, în principiu. În ultimii ani însă, autoritățile românești au eșuat în ceea ce privește localizarea și intervenția în cazuri urgente. [1]. Principalele probleme pe care autoritățile le-au avut au fost în localizarea victimelor, dar și eșecuri legate de întârzieri foarte mari în intervenție, precum și atitudinile sexiste ale polițiștilor împotriva victimelor care sunt femei.

Asociația Necuvinte solicită desemnarea urgentă a unui Raportor din cadrul Adunării Parlamentare și o Evaluare calificată a unui Comisar al Drepturilor Omului. Acest lucru este necesar pentru a documenta neajunsurile prevederilor legislației actuale și practicilor din România, precum și sfaturi pentru a depăși această stare tragică a situației prezente. În principiu, avem nevoie de ajutorul vostru pentru a preveni moartea altor persoane.

Un scurt rezumat al poveștii:

Un bărbat în vârstă de 66 de ani din Caracal, județul Olt (regiunea Olteniei), a fost luat la audieri vineri, 26 iulie, ca fiind suspect într-un potențial caz de crimă. Rămășițe umane arse și bijuterii au fost găsite într-un butoi din casa suspectului. Două adolescente au dispărut în timp ce făceau autostopul: Alexandra-Mihaela Măceșanu, o fată în vârstă de 15 ani, dispărută de la data de 24 iulie și Luiza Mihaela Melencu, în vârstă de 18 ani, dispărută de la data de 14 aprilie.

Acest caz a apărut în atenția publică și a șocat întreaga țară după ce Alexandra-Mihaela Măceșanu a sunat joi, pe 25 iulie, la numărul național de urgență 112, de 3 ori, spunând că a fost răpită, violată și legată cu fire metalice, dând operatorului și polițistului câte detalii a putut. Ultimele ei cuvinte, conform declarațiilor oferite de către Ioan Buda, fostul șef al Inspectoratului General de Poliție Română, într-o conferință de presă, au fost: “Vine, vine…”. Apoi apelul a fost întrerupt. Operatorul a încercat să sune înapoi de 9 ori, potrivit declarațiilor oficiale, după ce fata a fost ucisă iar cazul a devenit viral (detalii aflate ulterior). Serviciile STS au transmis locații greșite în care tânăra s-ar fi putut afla, una în zona Munților Apuseni și încă trei alte locații care nu erau corecte, ulterior apelurilor fetei către 112. Apelurile ei au fost efectuate joi, 25 iulie, în jurul orei 11:00.

Declarația oficială a STS – Serviciul de Telecomunicații Speciale – autoritatea care deține linia națioanlă de urgență 112 poate fi găsită aici: https://www.sts.ro/en/press-releases/public-clarification1564388882.

Din acel moment, toate autoritățile publice implicate au început să se învinovățească reciproc pentru ce urma să aflăm și pentru detaliile îngrozitoare ale acestui caz.

“Am primit un apel de la o fată care a dispărut pe 25 iulie, pe care STS-ul ni l-a raportat ca fiind în zona Munților Apuseni și în alte trei locații greșite. Polițiștii din județul Olt au mers acolo, dar nu au găsit nimic. Poliția din Dolj a văzut o mașină apărând în întregistrările video în rânduri repetate. În urma căutărilor din această dimineață, mai multe rămășițe umane și bijuterii au fost găsite într-un butoi”, a spus Georgian Drăgan, purtătorul de cuvânt al Poliției Române.

Anchetatorii au descoperit că polițiștii care au condus razia la una dintre adrese vineri, urmărind GPS-ul de pe telefonul fetei, nu au intervenit imediat, întrucât nu au avut un mandat de percheziție.

Apelul disperat al Alexandrei, fetei răpite, a fost de asemenea făcut public.

“Sunt într-o casă veche, aproape părăsită, cu iarbă în curte. E un service de mașini, are doi câini ciobănești.”, ar fi spus fata operatorilor 112, conform surselor Poliției.

“După ce anchetatorii au ajuns la fața locului, nu au intrat, pentru că nu aveau mandat. 3-4 mașini de poliție au venit și au stat în fața curții până la ora 06:00, când au intrat pentru că obținuseră mandatul de percheziție”, mai spun sursele. Au ajuns la adresă în jurul orei 03:00 și au așteptat în fața casei suspectului până la ora 06:00, când mandatul a fost validat. Din declarațiile poliției, când au intrat în locația respectivă, suspectul era treaz și se plimba prin curte.

Informațiile preliminare arată că bijuteriile găsite în butoi i-ar aparține fetei care a dispărut la data de 24 iulie. Polițiștii care au venit la fața locului au găsit un haos total la domiciliul suspectului, cu o curte plină de piese dezasamblate de mașini și un depozit umplut cu gunoi și piese vechi de mobilier.

Vineri, 26 iulie, suspectul în vârstă de 66 de ani, Gheorghe Dincă, a fost arestat pentru 30 de zile, fiind acuzat de viol și trafic de persoane. A negat acuzațiile, inclusiv faptul că știa despre cele două fete și despre uciderea lor. Bărbatul este mecanic auto și locuiește singur. A fost căsătorit și are patru copii. Locuiesc separat.

Cazul a fost ulterior preluat de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și, pe durata unei alte percheziții, Gheorghe Dincă a recunoscut actele de răpire, viol și ucidere a celor două adolescente. Pe durata investigației, anchetatorii au descoperit oase vechi; cenușă umană și dinți umani despre care spun că datează de mai mult timp decât din luna aprilie 2019 – data dispariției Luizei.

El a recunoscut și că ar fi violat-o pe Luiza timp de trei luni și că ar fi ucis-o în luna iulie, că ar fi violat-o și răpit-o pe Alexandra după ce a prins-o sunând la linia națioanlă de urgență. De asemenea, a oferit detalii despre locurile în care cadavrele ar fi fost depuse ulterior și modul de operare al acestora. Detaliile sunt îngrozitoare.

Reacții instituționale

Poliția:

Noul ministru al Afacerilor Interne, Nicolae Moga, împreună cu șeful poliției, Ioan Buda și unul dintre adjuncții Inspectoratului General al Poliției Române, Florian Dragnea, au mers în Caracal, județul Olt, pentru a desfășura ancheta. Deciziile luate când au ajuns în Caracal:

• înlăturarea din funcție a lui Ioan Buda ca șef al Poliției și numirea în funcția de Șef al Poliției a adjunctului Florian Dragnea pe durata acestei anchete;
• schimbarea tuturor șefilor locali și adjuncților din departamentul Poliției în județul Olt;
• aducerea șefului de la Departamentul de Ordine Publică a Poliției Naționale ca interimar la comanda poliției județene din Olt.

În toată această perioadă de timp, atât Ministerul Afacerilor Interne, cât și Inspectoratul General al Poliției Române au rămas tăcute, singurele declarații fiind scurte și către presă, dar niciun comunicat oficial cu privire la caz.[2]

Luni, 29 iulie, Ministerul Afacerilor Interne a oferit declarații presei pentru prima dată după evenimentele crimelor șocante și a spus că au raportat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma verificărilor din Caracal, a controlului crimelor și cadavrelor, și felul în care a fost preluat apelul Alexandrei la 112 și cum a fost gestionată întreaga situație a fetei. În același timp, cinci ofițeri și trei agenți vor fi anchetați, conform rapoartelor Mediafax.

“În același timp, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, atașat al Curții de la Caracal, a fost informat să analizeze și să dispună de situația factuală reținută de agentul de poliție care a preluat apelul 112 de la Alexandra”, a declarat Ministerul Afacerilor Interne.

Serviciul de Telecomunicații Speciale – STS

Secretarul de stat Raed Arafat a admis că actuala infrastructură 112 nu poate determina locația exactă și a promis să insiste în ceea ce privește implementarea unui sistem AML.

“Serviciul de Telecomunicații Speciale a inițiat în 2017 implementarea unei soluții de Localizare Mobilă Avansată (AML), care permite operatorului să localizeze telefonul în timpul apelului, împreună cu cei patru operatori de telefonie mobilă – Orange, Vodafone, Digi, Telekom – și ANCOM. Pentru ca AML să devină oprațional, legislația trebuia să fie amendată. Mai mult decât atât, contractul pentru modernizarea infrastructurii Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență a fost blocat în instanță din cauza mai multor plângeri.

STS a implementat o platformă pilot pentru primirea și procesarea informațiilor locației în format AML și a realizat teste cu operatorii de telefonie mobile. În urma testelor, operatorii de telefonie mobilă au confirmat că ei pot recupera și transmite locația în format AML, dar numai în cazul terminalelor unor smartphones noi. La nivel de STS, aceste informații pot fi recuperate și afișate ca fiind informație de localizare în aplicațiile GIS.” – conform unor declarații oficiale.

De asemenea, STS are o aplicație numită “Apel112” și un număr de SMS 113 – niciuna nefiind promovată de către stat. Conform surselor guvernamentale, aceste două metode nu au fost promovate pentru că s-au temut de alarme false și de faptul că se poate profita de resurse guvernamentale. Sunând la 112, operatorul îi cere toate datele necesare celui care apelează înainte de a îl conecta cu sistemul suport solicitat. Mai mult decât atât, un test făcut de către jurnaliști relevă dificultăți serioase în ceea ce privește folosirea aplicației, întrucât aceasta poate fi folosită doar când există o conexiune bună la internet. În cazul Alexandrei, una dintre încercările ei a durat 20 de minute, timp în care a stat la telefon cu un operator și un polițist, iar la finalul acestui timp, apelul tot nu a putut fi identificat.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

După ce cazul a ajuns în atenția publică națioanlă, poliția a plasat vina asupra procurorului de caz, care ar fi refuzat să le dea polițiștilor dreptul să intre în casa suspectului violator (de la acel moment). Declarațiile publice sunt confuze cu privire la acest aspect. Fostul șef al poliției, Ioan Buda, a declarat într-o aparție televizată vineri că poliția ar fi avut dreptul să intre în casa respectivă chiar și fără acordul procurorului.

Alți ofițeri de poliție care lucrează la acest caz au declarat că procurorul cazului a avut telefonul închis pe durata nopții și că nu l-au putut contacta. PÎCCJ a declarat că poliția a avut adresa suspectului violator joi, pe 25 iulie, la ora 21:00 și că nu au intrat pentru că nu aveau polițiști disponibili pentru această intervenție. Mai târziu, diferiți reprezentanți ai poliției din Municipiul București, județele Dolj și Vâlcea, au fost detașați pentru a lucra la acest caz.

Declarațiile lor sunt confuze, plasând vina de la o instituție la alta, dar realitatea rămâne că toți au tratat cazul cu redundanță, neglijență și că în final, nu au putut proteja dreptul fundamental al Alexandrei de a trăi.

Toate instituțiile implicate au plasat vina și pe atmosfera politică și au atacat sistemul juridic, care le-a slăbit capacitatea în ultimii doi ani. Există o doză de adevăr aici, însă principala problemă rămâne deprofesionalizarea angajațiilor sistemului juridic.

Luni, 29 iulie, prim-adjunctul STS, general de brigadă Sorin Balan, a susținut la audierile Camerei Deputaților Comitetului de Apărare, că STS nu putea oferi cele trei adrese greșite Poliției, pentru că în cazul în care apelurile sunt inițiate de pe un telefon mobil, informația este grafică, iar adresa poștală poate fi dată de telefonia fixă.

“Nu putem oferi adrese poștale pentru intervenții specializate ale agențiilor decât în cazurile în care apelul către 112 este făcut de pe un telefon fix. Nu am transmis trei adrese, și nici nu putem face asta, aș vrea să vă informez că localizarea informațiilor obținute de la opratorii de telefonie mobilă sunt afișate într-un format grafic atât în cazul operatorului STS, cât și în cazul tuturor celorlalte agenții, inclusiv a Poliției, noi nu putem oferi adrese. (…) Accesarea locației informațiilor a fost disponibilă în sistem încă de la primul apel – 11:05 – și deschiderea locației aplicației pentru prima dată de către polițistul operator a fost la 12:08. Au existat cereri de la operatorul de poliție pentru a oferi suport pentru folosirea software-ului de vizualizare pentru proiectarea informației, care este de asemenea (…) ultimul (suport – nu) la 12:32”, a spus el în Comitetul de Apărare.

Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției Române nu au fost prezenți la audieri.

Pe scurt: Poliției Române i-a luat 19 ore din momentul în care Alexandra a sunat numărul național de urgență 112 pentru a intra în casa suspectului. Polițistul care a vorbit cu Alexandra a deschis ge0-locația sistemului de urmărire după o oră de la apel. Mandatul de percheziție cu care s-a putut intra în casa suspectului a fost obținut la ora 03:00, deși nu era nevoie de unul. Polițiștii au stat în fața casei, pe stradă, în timp ce suspectul distrugea dovezi. Au intrat în casă la ora 06:00.

Toate aceste lucruri ne fac să ne îndreptăm atenția către principala problemă: violența împotriva femeilor și fetelor din România și sistemul juridic sexist, care ar trebui să le ajute și să le salveze. Femeile sunt batjocorite, iar suferința lor este ignorată de către instituțiile statului, ceea ce duce adesea către moartea lor. 

Înainte ce aceste două fete să devină un punct de interes național, înainte de a fi violate și ucise în moduri îngrozitoare, erau două cazuri de persoane dispărute. Două adolescente care au plecat de acasă și nu s-au mai întors niciodată. Două fete care au fost raportate la poliție ca fiind dispărute.

Detaliile cazului:

Din ce știm până acum: Miercuri, 24 iulie, tatăl Alexandrei a mers la poliție și a spus că fiica lui a dispărut. A explicat contextul și presupus (declarațiilor proprii) a primit un răspuns halucinant: “Hai mă, ce naiba…știi cum sunt fetele din ziua de azi…o să se întoarcă mâine sau poimâine de la iubitul ei!”.

Apoi, când au apărut apelurile la 112, polițiștii l-au luat pe tatăl fetei de acasă și la primele două percheziții, i-au spus “Haide, sparge tu ușa, noi nu intrăm…uite, e și un câine…”.

Tatăl fetei a spart ușa în primele două percheziții, iar la ultima adresă nu l-au mai luat. Apoi, vineri, la ora 05:00, tatăl a fost sunat să vină la adresa suspectului violator. Șeful Poliției din Caracal, Nicolae Mirea, i-a spus apoi tatălui: “Dacă e cu iubitul ei, o să plătești pentru mandatul ăsta!”. Nici măcar aceste mici detalii nu sunt în conformitate cu procedurile legale, doar anchetatorii pot participa la misiunea de percheziție. A fost doar o încercare de intimidare și batjocură la adresa victimei din partea poliției. [3]

Situația generală în Romania:

În fiecare an, există în jur de 40.000 de plângeri înregistrate la poliție cu privire la violența domestică și multe altele legate de trafic de persoane, dispariții, agresiuni sexuale – majoritatea având drept victime femei și copii. Deși sistemul juridic este sensibil la violența împotriva copiilor, atunci când se confruntă cu femei și adolescente, atât polițiștii, cât și procurorii, rămân sexiști.

Dintr-o medie de 40.000 de cazuri, doar 2% dintre agresori ajung în instanță și sunt condamnați.

România se află pe locul 7 în topul European al cheltuielilor pentru discriminare și violență, conform raportului Institutului European al Egalității de Gen (IEEG) în 2015, care estimează că Uniunea Europeană are costuri economice în valoare de 380.9 miliarde de euro anuale pentru a combate violența de gen și violența domestică.

Totalul de 380.9 miliarde € este împărțit între costuri pentru combaterea violenței domestice împotriva femeilor (109.1 miliarde €), costuri pentru combaterea violenței împotriva copiilor și bărbaților (13.1 miliarde €) și costuri pentru combaterea violenței de gen (258.7 miliarde €).

Pe primele locuri se situează: Germania – 60.7 miliarde €, Franța – 49.5 miliarde €, UK – 48 miliarde €, Italia – 45 miliarde €, Spania – 35.5 miliarde €, Polonia – 29.5 miliarde €, România – 15.3 miliarde €.

În România, costul total de 15.3 miliarde € este împărțit între costuri pentru combaterea violenței împotriva femeilor (4.3 miliarde €), costuri pentru combaterea violenței împotriva copiilor și bărbaților (0.5 miliarde €) și costuri pentru combaterea violenței de gen (10.3 miliarde €).

Cantitățile anunțate iau în considerare costurile datorate pierderii productivității muncii, corelate cu absența de la locul de muncă sau cu zilele în care victima nu a reușit să își desfășoare activitățile normale, precum și cu banii pierduți de către angajat și angajator, costuri de sănătate, de documente juridice, costuri de asistență socială și alte costuri anexe, inclusiv cele legate de consiliere emoțională și psihologică.

Practic, totalul cheltuit de către România pentru combaterea violenței domestice și de gen reprezintă 9.6% din GDP (6.4% violență bazată pe gen și 3.2% violență domestică), în timp ce la nivelul Uniunii Europene, acesta reprezintă 2.5% din GDP (1.7% violență bazată pe gen și 0.7% violență domestică).

Ministerul Român de Sănătate a studiat care sunt cele mai comune cauze ale morții femeilor. Conform cercetării acestuia în România, violența domestică este în top 30 de cauze ale morții femeilor, dintr-un total de 51. În cazul bărbaților, potrivit aceluiași raport, violența domestică nu reprezintă o cauză a morții.

România a mai trecut prin alte două evenimente tragice, care au arătat ineficiența intervenției instituționale a statului:

1. Prăbușirea avionului din Munții Apuseni, în 2014

Analiza căutării și salvării victimelor accidentului, care au avut loc târziu, au dezvăluit un număr de neajunsuri la nivelul național de management al sistemului, inclusiv câteva reglementări și proceduri, dar și la nivel de comunicare între instituțiile responsabile. Ca rezultat, unii dintre oamenii care se aflau în poziții de conducere ale structurilor responsabile pentru căutarea victimelor au demisionat. Au fost făcute promisiuni, însă nimic nu s-a schimbat. Ca rezultat al accidentului și al incapabilității statului de a interveni, doi oameni au murit și alți patru au fost grav răniți.[4]

2. Colectiv

Incendiul din Clubul Colectiv a avut loc în noaptea de vineri, 30 octombrie, 2015, în interiorul unui club din Sectorul 4, București, într-o fostă hală a unei fabrici. Incendiul a izbucnit în timpul unui concert al trupei Goodbye to Gravity. 64 de oameni au murit în club iar apoi, în spitale, și alți 186 au fost răniți. Din nou, sistemul de urgență a pretins că va fi îmbunătățit și s-a scuzat pentru tragedie, însă nimic nu s-a îmbunătățit nici de atunci. [5]

Comisia lansează proceduri privind încălcarea urgențelor telefonice către 112, geo-blocaje nejustificate și reguli cibernetice de siguranță răspândite la nivelul Uniunii Europene

Comisia Europeană a decis să implementeze proceduri privind încălcarea împotriva unui număr de State Membre, în urma eșecurilor acestora de a-și îndeplini obligațiile legate de Digital Single Market. Comisia va trimite opinii argumentate pentru eșecul de a informa întreaga transpunere a legii Uniunii Europene cu privire la accesibilitate pe site-uri și pe aplicații mobile. (Directive (EU) 2016/2102). În plus, Comisia a decis să trimită scrisori formale de a notificare unui număr de state membre. Mai întâi, către Austria, Belgia, Grecia, Ungaria, România și Slovenia, care au eșuat în transmiterea informațiilor despre operatorii serviciilor esențiale identificate sub legea europeană despre rețea și informații despre sisteme. (Directive (EU) 2016/1148). [6]

Victimele violenței domestice în România sunt încă neprotejate în fața agresorului, deși există două ordine de protecție disponibile conform legislației: ordinul de protecție de urgență, emis de către instanță la maximum 72 de ore de la solicitare, cu o valabilitate de până la 6 luni și un alt instrument, un ordin de protecție provizoriu, valabil pentru 5 zile, emis de către poliție. Deși ambele instrumente sunt utile, statul tot nu poate oferi un sistem de monitorizare eficient.

Pe 16 iulie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a publicat o propunere legislativă pentru dezbaterea publică, cu privire la monitorizarea electronică în aplicarea de proceduri juridice și penale, precum și modificarea și completarea unor acte normative. [7]

Deși intenția este bună, în esență este doar o tactică de întârziere, propunerea fiind făcută ca una legislativă, care va urma cursul Parlamentului, acest lucru însemnând că monitorizarea prin brățări electronice nu va fi disponibilă decât peste 2-3 ani. Legislația românească deja are prevederile necesare pentru a putea implementa sistemul de monitorizare.

Legislația națională prevede utilizarea unui “sistem de supraveghere electronic”, cu scopul de a asigura implementarea obligațiilor stipulate legal asupra unei categorii de persoane.

O primă astfel de reglementare a fost introdusă în Legea Nr. 135/2010 din Codul de Procedură Penală, care se referă la obligația inculpatului de a purta permanent un sistem de supraveghere electronic ca măsură impusă de către sfera juridică, în controalele juridice. Articolul 215 (2) (c)]. Cu privire la această măsură, Legea nr. 253/2013 cu executarea de pedepse, măsuri educaționale și alte măsuri non-custodiale cerute de către organismele judiciare în timpul procesului penal, se stabilește că supravegherea pentru îndeplinirea obligațiilor este făcută sub condițiile stabilite de legea specială (art. 83 (2)].

De asemenea, Codul de Procedură Penală stabilește posibilitatea ca judecătorul drepturilor și libertăților, judecătorul camerei preliminare a curții să ceară ca, în timpul perioadei de arest la domiciliu, inculpatul să aibă întotdeauna un sistem de monitorizare electronic (Articolul 221, paragraf 3)]. Mai mult decât atât, Legea nr. 254/2013 cu privire la executarea sentințelor și măsurilor de detenție cerute de către organismele judiciare, stabilește că inculpatul trebuie să poarte instrumentul electronic de monitorizare, conform art. 221, paragraf (3) din Codul de Procedură Penală, în scopul stabilit folosinței sale, precum și sub condițiile cu privire la transmitere, modificare și stocare a datelor obținute prin monitorizarea electronică, ce vor fi stabilite prin reglementarea aplicării prezentei legi [art.124, paragraf (2)].

Prin urmare, conceptul de monitorizare electronică a fost preluat de reglementările domeniului violenței domestice. Astfel, Legea Nr. 217/2003 cu privire la prevenirea și combaterea violenței domestice stabilește posibilitatea emiterii interimare a ordinelor de protecție atunci când există un risc iminent la viața, integritatea fizică sau libertatea persoanei care se poate afla într-o stare de pericol din cauza unui act de violență domestică. În baza acestor ordine de protecție, unui agresor i se poate impune să poarte un sistem de monitorizare electric în permanență.

[1]Vezi o scurtă prezentare a câtorva dintre cazurile cunoscute la nivel național.

[2]http://www.comunicare.mai.gov.ro/stiri.php?subaction=showfull&id=1564392201&archive=

[3]https://www.gazetanoua.ro/index/art/t/seful-politiei-caracal-catre-tatal-alexandrei-daca-da-dracu-sa-fie-incurcata-cu-vreunul-platesti-perchezitiile-?fbclid=IwAR0bGva233ISau_93h9FUeL0IPepK7ErOw_ujVS__jGqLCrYHrBgAOu-xtA&sfns=mo

[4]https://ro.wikipedia.org/wiki/Accidentul_aviatic_din_Munții_Apuseni_din_2014

[5]https://ro.wikipedia.org/wiki/Incendiul_din_clubul_Colectiv

[6]https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/inf_19_4251

[7]https://mai.gov.ro/index05_1.html?fbclid=IwAR0xVfty4lttGOFhGGLZsSVf4aHXhCLTurzMhSyy4w1qzWYJkZBCpcTO99k

Ne puteți susține demersul prin semnarea următorului formular

Demers realizat de Asociația Necuvinte și susținut de Fundația Romani CRISS