Mitul 1: Violența domestică este o problemă socială nouă. 

Adevăr: Abuzurile îndreptate împotriva femeilor nu reprezintă o noutate. Acesta a fost tolerat de-a lungul istoriei. De exemplu, termenul utilizat pe scară largă “regula degetului mare” vine din dreptul comun englez din 1767 care permitea soțului să-și “pedepsească soția cu un bici, nu mai gros decât degetul mare.”

Mitul 2: Violența domestică apare mai des în rândul anumitor categorii de oameni.

Adevăr: Violența domestică nu ține cont de etnie, rasă, statut economic, religie sau vârstă. Se întâmplă în aceeași măsură în relațiile de tip homosexual ca și în relațiile heterosexuale.

Mitul 3: Majoritatea abuzurilor sexuale se întâmplă cu persoane necunoscute. 

Adevăr: Între 70% și 85% dintre femeile care sunt abuzate sexual, sunt agresate de către bărbați pe care îi cunosc. 6 din 10 atacuri de natura sexuală au loc într-o locuință privată, iar 4 din 10 au loc chiar în locuința victimei.

Mitul 4: Femeile rămân în relații abuzive pentru că vor.

Adevăr: O femeie poate simți că nu poate pleca din mai multe motive, printre care:

• Îl iubește pe agresor și speră că relația se va îmbunătăți.
• Simte că este greșit să despartă familia, iar rudele ei ar putea chiar să o încurajeze în acest sens.
• Abuzurile la care a fost supusă au izolat-o de prieteni și familie. 
• Îi este teamă că familia și comunitatea o vor învinovăți pe ea pentru abuz, ori ii este rușine și deja se învinovățește singură pentru tot ceea ce trăiește de tip abuziv. 
• Îi este teamă pentru siguranța ei și a copiilor ei pentru că a fost amenințată în acest sens în cazul în care încearcă să plece.
• Este total dependentă de veniturile partenerului.
• Nu are unde să se ducă.

Mitul 5: Alcoolul este cauza pentru care bărbații își abuzează partenerele. 

Adevăr: Cercetările arată că consumul de alcool tinde să fie asociat mai mult cu violența în culturile în care alcoolul este folosit ca scuză pentru comportamentele sociale inacceptabile. Mulți abuzatori susțin că erau ‘inconștienți’ din cauza că erau beți sau drogați, și drept urmare n-au avut nici un control asupra acțiunilor lor. Cu toate acestea, o persoană cu adevarat inconștientă nu ar putea avea un comportament pe care nu l-au mai avut și în trecut și nu ar fi capabili să aibă un comportament nou sau neînvățat anterior, cu excepția cazurilor în care sunt perfect conștienți de acțiunile lor. Adevăratul motiv pentru comportamentul abuziv este de fapt dorința de putere și nevoia abuzatorului de a avea total control asupra partenerei de viață. Abuzatorii folosesc deseori alcoolul ca scuză pentru a evita să-și asume responsabilitatea pentru comportamentul lor.

Mitul 6: Bărbații care își abuzează partenerele au probleme psihice.

Adevăr: Caracteristicile psihologice ale abuzatorilor sunt extrem de diverse, atât de mult încât nici una nu poate fi conectată patologic direct cu abuzul. Cercetările au arătat ca nici caracteristicile personalității, nici factorii de natură medicală nu diferențiază bărbații abuzivi de restul populației.

Majoritatea bărbaților abuzivi, nu se comportă violent înafara cuplului. Nu-și lovesc șefii sau colegii la muncă. Când bărbații abuzivi își lovesc partenerele de cele mai multe ori vizează parți ale corpului unde vânătăile nu pot fi văzute. Dacă întradevăr abuzatorii ar avea probleme de natură psihică nu s-ar putea limita selectiv și nici nu și-ar putea controla agresivitatea.

Mitul 7: Femeile provoacă de cele mai multe ori atacurile și merită ceea ce primesc.

Adevăr: Violența este un instrument pe care bărbații îl folosesc pentru a domina și controla femeile. Bărbații abuzatori știu că soțiile sau prietenele lor sunt speriate de ei și folosesc violența ca metodă de control. Când un bărbat este înclinat să fie violent, nu există nici un comportament sau răspuns al victimei care să-l facă pe acesta să înceteze abuzul. Poate țipa la el, îl poate lovi înapoi, poate fugi sau se poate ascunde, dar nimic din toate astea nu-l vor face pe agresor să înceteze comportamentul violent. 

Unii bărbați se așteaptă ca soțiile lor să știe ceea ce ei își doresc înainte de a spune. Acești bărbați apoi își învinovățesc soțiile pentru că nu au făcut ce se așteptau ei să facă. În acest fel, abuzatorul își creează în minte “provocarea”, bazată strict pe așteptările avute dar nerostite. De exemplu, femei abuzate au mărturisit că uneori soțul sau iubitul le-a abuzat doar pentru că: “I-am făcut ouă ochiuri într-un mod greșit,” “Nu am dat radioul îndeajuns de încet,” sau “Am ieșit cu prietenele mele fără să-i cer lui permisiunea înainte.”

Astfel, abuzatorii își justifică comportamentul prin faptul că “au meritat-o”. Un abuzator va spune aproape mereu că partenera l-a provocat să aibă un astfel de comportament tocmai pentru a evita să-și asume responsabilitatea pentru faptele sale.

Nici o femeie, copil, nimeni, nu merită să fie abuzat fizic, emoțional sau psihologic.

Mitul 8: Femeile însărcinate sunt protejate de abuzurile partenerului de viață.

Adevăr: Multe femei încep să fie abuzate în timpul sarcinii. Motivele pentru care se întâmplă asta includ:  

• Creșterea stresului de natură financiară.
• Sarcina devine centrul atenției, declanșând gelozia partenerului și teama de abandon, pe care începe să le manifeste sub formă abuzivă.
• Bărbații abuzivi pot privi copilul ca pe un intrus și sarcina ca pe ceva ce ei nu pot controla și asupra căreia încearcă să-și exercite puterea.

Știați că:

• Violența domestică cauzează incapacitate temporară de muncă într-o măsură mai mare decât accidentele rutiere sau bolile infecțioase?

• Violența domestică produce anual mai multe victime decât cancerul?

• Violența domestică produce mau multe victime decât războaiele?

• Anual, în România, din cauza violenței în familie își pierd viața sau sunt pe cale să o piardă, aproximativ 200 de persoane, dintre care 10% sunt copii?

• 3 din 10 pacienți spitalizați pentru afecțiuni psihice s-au confruntat cu un abuz în familie?

• 1 din 4 femei este victima unei forme de abuz cel putin o data în viața ei?

• În 50% din cazurile în care bărbații își abuzează partenerele, sunt abuzați de asemenea și copiii?

 

Statistici:

• -51,3 % cred că violența domestică este un subiect de interes public;
• -37,5 % din segmentul întrebat consideră că violența împotriva femeilor nu este serios condamnată de către autoritățile române;
• -66 % din populația României consideră că statul ar trebui să înăsprească legislația privind violența domestică;
• -79,5 % din populația României crede că în cazurile de violență domestică, poliția ar trebui să intervină;
• -43,5 % din populația României a declarat că “de la începutul anului 2013, au auzit printre cunoștințele lor sau în zona unde locuiesc, despre situații de violență domestică”;
• -75,7 % din români sunt de acord cu ideea că “orice femeie abuzată poate, în orice moment, să se separe de sțtul ei”.

Sursa: 2013 – ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” – INSCOP Research