Ce este ajutorul public judiciar?
Ajutorul public judiciar reprezintă o formă de asistență acordată de către stat, este o modalitate prin care se asigură dreptul la un proces echitabil, prin care se garantează accesul egal la actul de justiție în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii. Temeiul juridic al acordării ajutorului public judiciar este OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
Pentru ce se poate acorda?
Ajutorul public judiciar poate fi acordat sub formă de:
- plata onorariului unui avocat care să acorde asistență juridică înaintea demarării unui proces sau în timpul unui proces;
- plata expertului, a traducătorului sau interpretului;
- plata onorariului executorului judecătoresc;
- scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor de timbru în cadrul unui proces sau în faza de executare silită.
Cine poate beneficia de ajutor public judiciar?
Ajutorul public judiciar poate fi solicitat de orice persoană fizică care nu poate face față cheltuielilor ocazionate de proces fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.
Condițiile generale cerute de lege sunt:
- dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, să se situeze sub nivelul de 300 lei, caz în care sumele se avansează în întregime de către stat.
- dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează între 300 lei și 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție.
Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre forme nu poate depăși în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.
Se consideră membru al familiei și persoana care are domiciliul ori reședința comună și gospodărește împreună cu solicitantul, copiii sau alți descendenți în linie directă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie directă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului.
Cum se solicită ajutor public judiciar?
În scopul protejării drepturilor și intereselor persoanelor care nu dispun de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, atunci când interesele justiției o cer, în cadrul fiecărui Barou de avocați din România a fost înființat Serviciul de Asistenta Judiciara (S.A.J.)
Cadrul legal ce guvernează aspectele prezentate mai sus le regăsim în Subsecțiunea a 3-a Asistența judiciară, Partea I. Cazurile și condițiile de acordare a asistenței judiciare, art.150, art.154, art 160, art. 169 și urm. din Statutul Profesiei de avocat cu modificările și completările ulterioare. Conform Legii nr. 51/ 1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, modificată prin Legea nr. 46 din 8 martie 2019 și a Statutului profesiei de avocat cu modificările și completările ulterioare, ,, (..) prin asistență judiciară se înțelege asistența juridică acordată prin avocatˮ .
Barourile asigură asistență judiciară:
- în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală sau potrivit dispozițiilor din legi speciale ori în orice altă situație în care organul judiciar consideră necesară desemnarea unui apărător din oficiu;
- în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condițiile legii;
- la solicitarea organelor administrației publice locale.
Asistența extrajudiciară se acordă de către serviciul de asistență judiciară pe baza unei cereri care va cuprinde următoarele mențiuni:
- obiectul și natura solicitării;
- identitatea și codul numeric personal;
- domiciliul și starea materială ale solicitantului și ale familiei sale;
- dovezi privind veniturile solicitantului și ale familiei sale;
- dovezi cu privire la obligația de întreținere sau de plată.
Cererea va cuprinde, pe lângă cele menționate mai sus și o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, iar în caz afirmativ, în ce formă, pentru ce cauză și în ce cuantum.
Tot instanței de judecată i se va adresa și cererea pentru scutirea, reducerea sau amânarea de la plata taxelor judiciare datorate în faza de executare silită.
În concluzie ,,liberul acces la justițieˮ reprezintă principiu constituţional aplicabil drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiecărui cetățean.
Indiferent de starea materială a solicitantului, acesta va beneficia de apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat delegat de baroul avocaţilor din orasul în care locuiește.