Proiectul COMMA a fost realizat prin implicarea pro-bono a tuturor, invitați, studio, make-up, montaj.

Este un proiect despre Oameni, despre Implicare, Comunitate.

Vă mulțumim tuturor celor care ne-au dăruit din timpul și priceperea lor pentru a da o voce comună campaniei #16ZileDeActivism #16PerspectiveDeGen! 

Spre final de an 2019, între femeie și drepturi există încă o virgulă (comma). O virgulă subtilă, subînțeleasă sau direct exprimată, dar este încă acolo.

COMMA este un proiect jurnalistic independent care vrea să vorbească despre subtilitățile inegalității, despre subînțelesurile discriminării, despre inechitatea direct exprimată.

O tânără jurnalistă, Ioana Sabo, absolventă a Facultății de Comunicare și Relații Publice, pasionată de oameni cu povești de viață, împreună cu Asociația Necuvinte prezintă #16PerspectiveDeGen.

Oameni faini, pe care îi veți cunoaște în filmele de mai jos, au vorbit despre ei, despre România și mai ales despre Femei din România.
Trecut. Prezent. Viitor.

,,În ’87, statul român închidea ușa în nas unei femei bătute, rămase fără bani și cu hainele arse în curte, care avea după ea două fetițe de 13, și respectiv 12 ani. Bunica mea. De ce? Pentru că nimeni nu avea timp de o femeie care avea ‘probleme cu soțul’. În 2019, încă se închid uși femeilor care trec prin același lucru. De ce? Pentru că nu s-a pus punct. Lasă, că trece. Lasă, că nu e așa grav. Lasă, că au trecut doar 32 de ani (+ încă câteva mii de abuz în istorie)“

Proiectul vine în contextul celor #16ZileDeActivism împotriva violenței asupra femeilor și fetelor.

25 noiembrie – Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor – 10 decembrie – Ziua Internațională a Drepturilor Omului

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a desemnat prin Rezoluția 54/134 ziua de 25 noiembrie ca Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Premisa acestei zile este de a crește gradul de conștientizare asupra faptului că femeile din întreaga lume sunt supuse violurilor, violenței în familie și a altor forme de violență.

Fluturii  (La Mariposas)

Patria Mercedes Mirabal născută pe 27 Februarie 1924 – ucisă pe 25 Noiembrie 1960

Minerva Argentina Mirabal născută pe 12 Martie 1926 – ucisă pe 25 Noiembrie 1960

Antonia Maria Teresa Mirabal născută pe 15 Octombrie 1935 – ucisă pe 25 Noiembrie 1960

Cine au fost surorile Mirabal?

25 Noiembrie – Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței Împotriva Femeilor

Bunica, mama, eu. Proiectul Comma – interviu cu Ioana Sabo

#16ZileDeActivism #16PerspectiveDeGen

,,În ’87, statul român închidea ușa în nas unei femei bătute, rămase fără bani și cu hainele arse în curte, care avea după ea două fetițe de 13, și respectiv 12 ani. Bunica mea. De ce? Pentru că nimeni nu avea timp de o femeie care avea ‘probleme cu soțul’. În 2019, încă se închid uși femeilor care trec prin același lucru. De ce? Pentru că nu s-a pus punct. Lasă, că trece. Lasă, că nu e așa grav. Lasă, că au trecut doar 32 de ani 🙂 (+ încă câteva mii de abuz în istorie)“ – Ioana Sabo

Trecut. Prezent. Viitor.

Mulțumiri: Ioana Sabo, Filmări: Studio Mindopoly, Montaj: Alexandru Ioniță, Make-up: Edit by Edith, Echipă Proiect: Ioana Sabo, Andreea Talmazan și Monica Tudorache

26 Noiembrie

Dumnezeu a creat Omul, apoi Femeia – interviu cu Gelu Duminică

#16ZileDeActivism #16PerspectiveDeGen

„Dogma este una singură și în Taina Sfântă a Căsătoriei, pe care foarte mulți bărbați o folosesc pentru a-și etala superioritatea, se spune ceva de genul „femeia să se teamă de bărbat, la fel cum omul se teme de Dumnezeu”.

Unii înțeleg că femeia trebuie să se teamă de bărbat. Punct. Și asta înseamnă că femeia este inferioară și că bărbatul este cel care poate să-și impună voința, inclusiv prin forță. Temerea față de Dumnezeu, conform Noului Testament, înseamnă respect, înseamnă temerea dată de a nu pierde ceea ce iubești.

Biserica, ca tot, nu spune asta nicăieri. Nu spune nicăieri că femeia trebuie să fie supusă bărbatului. Punct. Ci spune că fiecare trebuie să fie supus celuilalt, dar în diverse contexte.

Așa că nu aș generaliza, nu aș considera că Biserica per se, dogma ortodoxă este una misogină, ci aș considera mai degrabă că prelații sunt misogini și transformă chestia asta în normă.” – Gelu Duminică, Director executiv Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună, doctor în sociologie și profesor asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București

Mulțumiri: Gelu Duminică, Agenția Împreună, Filmări: Studio Mindopoly, Montaj: Alexandru Ioniță, Make-up: Edit by Edith, Echipă Proiect: Ioana Sabo, Andreea Talmazan și Monica Tudorache

27 Noiembrie

Femeile rome,suroritate, respect – interviu cu Crina Marina Mureșanu

#16ZileDeActivism #16PerspectiveDeGen

“Diferența dintre femeia de etnie romă și alte femei este că de la femeia romă se așteaptă ca ea să accepte violența” – Crina Marina Mureșanu, activistă pentru drepturile omului, asistent social

Mulțumiri: Crina Marina Mureșanu, Filmări: Studio Mindopoly, Montaj: Alexandru Ioniță, Make-up: Edit by Edith, Echipă Proiect: Ioana Sabo, Andreea Talmazan și Monica Tudorache

28 Noiembrie

Femeia produs – traficul de ființe umane – interviu cu Monica Boseff și Bogdan, polițist D.C.C.O.

#16ZileDeActivism #16PerspectiveDeGen

Femeia Produs – traficul de ființe umane – interviu cu Monica Boseff- Fundația Ușă Deschisă și Bogdan – polițist în cadrul Directiei de Combatere a Criminalității Organizate

România continuă să ocupe un loc fruntaș în Europa ca țară sursă a traficului de carne vie, dar este pe un loc fruntaș și în ceea ce privește numărul de investigații și condamnări ale rețelelor de interlopi. Majoritatea persoanelor traficate în scop de exploatare sexuală sunt femei și adolescente, multe dintre ele fiind chiar minore. Traficanții folosesc adesea metoda Loverboy sau promisiunea unui loc de muncă avantajos în străinătate.

Avem nevoie să punem un accent mai mare pe educație și să înțelegem că acei consumatori de servicii sexuale ilegale comit infracțiuni. Iar victimele nu pot spune nimic. Monștrii au de cele mai multe ori chip uman și familiar. Multe dintre persoanele traficate sunt scoase din țară chiar cu sprijinul propriilor lor familii.

Mulțumiri: Inspectoratul General al Poliției Române, Directia de Combatere a Criminalității Organizate, Monica Boseff, Fundația Ușă Deschisă, Filmări: Studio Mindopoly, Montaj: Alexandru Ioniță, Make-up: Edit by Edith, Echipă Proiect: Ioana Sabo, Andreea Talmazan și Monica Tudorache

29 Noiembrie

Femei, drepturi și politică – interviu cu Oana Băluță

#16ZileDeActivism #16PerspectiveDeGen

“Nu discutăm despre femei în politică, ci despre femei și bărbați în politică, și în ce măsură este masculinizarea politicii compatibilă cu democrația. Pentru că dacă reprezentarea lor (a femeilor) este la 10%, și spunem că sunt subreprezentate, iar bărbații sunt prezenți într-o pondere de 90%, asta înseamnă că ei sunt suprareprezentați.” – Oana Băluță Conf.univ.dr. la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București; Activistă pentru drepturile femeilor

Mulțumiri: Oana Băluță, Filmări: Studio Mindopoly, Montaj: Alexandru Ioniță, Make-up: Edit by Edith, Echipă Proiect: Ioana Sabo, Andreea Talmazan și Monica Tudorache

30 Noiembrie

Din nou, ce este si cum se face SexEd – interviu cu Adina Manea și Alexandra Mihalache, Tineri pentru Tineri

#16ZileDeActivism #16PerspectiveDeGen

„Atunci când refuzăm accesul la educație, lăsăm cale liberă la informații eronate de cele mai multe ori venite din mediul online. Curiozitatea există indiferent de restrictiile puse în calea naturii umane. Iar natura umană presupune si sexualitate. Informația citită, neexplicată de nimeni este doar informație, ea nu duce la o atitudine. Ea nu duce la o clarificare de atitudini. Și asta încercăm să facem prin programele pe care le adresăm. Încercăm să creăm contexte în care #săgândim. Să gândim”. – Adina Manea și Alexandra Mihalache, Tineri pentru Tineri, într-un dialog despre educația sexuală în România, care adresează și sănătatea emoțională, dar și felul în care relaționăm.

Iar felul în care gândesc tinerii trebuie să se reflecte într-o decizie informată, care duce către adoptarea unor atitudini și valori.

Mulțumiri: Adina Manea, Alexandra Mihalache, Tineri pentru Tineri, Filmări: Studio Mindopoly, Montaj: Alexandru Ioniță, Make-up: Edit by Edith, Echipă Proiect: Ioana Sabo, Andreea Talmazan și Monica Tudorache

1 Decembrie

Feminitate, slăbiciunea din spatele uniformei? – interviu cu Locotenentul Cătălina Grigore, din cadrul Forțelor Terestre, Poliție Militară și Maistrul militar Geanina Iacob, din cadrul Forțelor Navale, membru al echipajului Fregatei Mărășești

#16ZileDeActivism #16PerspectiveDeGen

Cu ocazia Zilei Naționale a României este important să vorbim și despre femeile în uniformă, femeile care au apărat și continuă să apere țara. Femeile din sistemul militar au fost înțelese mult timp drept cele care au rolul de a face munca de birou, cu toate că au fost mereu implicate activ în apărarea țării.

“Acum realitatea demonstrează că nu mai este așa. În prezent,, femeile participă în teatre de operații, femeile conduc plutoane, femeile conduc instrucția.” – Locotenent Cătălina Grigore

“Treptat, femeia și-a câștigat rolul în societate, în multe domenii. Și-a pus amprenta asupra ceea ce se întâmplă în acele domenii, în acele corporații, firme, magazine etc. Și cred că a avut un rol determinant, și are un rol determinant și sigur va și avea pe viitor, pentru că, în fond, la bază toți suntem oameni.” – Maistru militar Geanina Iacob

Mulțumiri: Ministerul Apărării Naționale, Maistru militar Geanina Iacob, Locotenent Cătălina Grigore, Studio Mindopoly, Montaj: Alexandru Ioniță, Make-up: Edit by Edith, Echipă Proiect: Ioana Sabo, Andreea Talmazan și Monica Tudorache

2 Decembrie

Women in tech, de la inovatoare la minoritare – interviu cu Sabina Alexandra Ștefănescu

#16ZileDeActivism #16PersepctiveDeGen

„Primele programatoare au fost femei. Ele erau numite calculatoare…pentru că tot ce făceau era să scrie programe.” – Sabina Alexandra Ștefănescu

O muncă aparent plictisitoare până când lumea tehnologică a prins avânt și a fost acaparată de către bărbați. Femeile scriu cod, coordonează securitatea pentru prevenirea atacurilor cibernetice, conduc departamente, sunt lideri în tehnologia care aduce evoluția.

De la inovatoare la minoritare. Chiar dacă România este una dintre țările cu cele mai multe femei în domeniul tehnologiei, prejudecățile încă lasă loc discriminărilor – cu toate că își semnează mail-urile cu numele Alexandra, încă mai sunt persoane care se așteaptă la întâlniri să-l cunoască pe genialul Alex care a scris acel cod.

Într-un domeniu extrem de competitiv, „ne omorâm timpul gândindu-ne la capra digitală a vecinului în loc să colaborăm” – în dialog cu Sabina Alexandra Ștefănescu, Tech Officer și voluntar în cadrul Code For Romania.

Mulțumiri: Sabina Alexandra Ștefănescu, Code for Romania, Filmări: Studio Mindopoly, Montaj: Alexandru Ioniță, Make-up: Edit by Edith, Echipă Proiect: Ioana Sabo, Andreea Talmazan și Monica Tudorache

3 Decembrie

Sexul în advertising, obiectificarea femeii și influential marketing – interviu cu Olga Hosu

#16ZileDeActivism #16PerspectiveDeGen

,,Dacă tu în familie, practic, nu reușești să educi, să insufli valori și tu îți împingi copilul în industria asta de fashion, lifestyle, și puțină inerție dacă stăm să ne gândim, de la vârsta aia, ea cum v-a putea să câștige valorile? De unde? Ai zice din școală. Sunt circumspectă, în privința asta. ” – în dialog cu Olga Hosu, Public Relations Manager, V8 Interactive

Obiectificarea sexuală inseamnă de fapt: acțiunea de a degrada pe cineva până la statutul de obiect. Practica asta ignoră complet personalitatea sau demnitatea unei femei, iar urmările nu întârzie sa apară. În momentul în care obiectivizezi o femeie îi separi practice părțile sexuale de tot ceea ce înseamnă ea ca individ. Evident că pornind de la asta, ajungem ușor la crearea și întreținerea stereotipurilor de gen și, mai rău decât atât, a discriminării pe bază de sex, iar asta se reflectă în orice mediu social cu care acea femeie ia contact.

Mulțumim: Olga Hosu, Studio Mindopoly, Montaj: Alexandru Ioniță, Make-up: Edit by Edith, Echipă Proiect: Ioana Sabo, Andreea Talmazan și Monica Tudorache

4 Decembrie

Femeia agendă, femeia post-it, femeia etichetă – interviu cu Anca Maco

#16ZileDeActivism #16PersepctiveDeGen

“Nu s-a vorbit niciodată cu adevărat despre pierderea identității feminine. S-a vorbit mai degrabă despre pierderea relevanței femininului și a feminității. Se vorbește mai degrabă despre percepția masculin versus feminin, cum ar trebui să te prezinți tu ca femeie. Ți-o spun bărbații, ți-o spun femeile, ți-o spun înaintașele, ți-o spun prietenele și ți-o spun și detractoarele. Ești femeie așa cum alegi să fii femeie.” – Anca Maco, Digital Consultant

Mulțumiri: Anca Maco, Filmări: Studio Mindopoly, Montaj: Alexandru Ioniță, Make-up: Edit by Edith, Echipă Proiect: Ioana Sabo, Andreea Talmazan și Monica Tudorache

5 Decembrie

Femeia în literatură, de la muză la creatoare – interviu cu Ana Barton

#16ZileDeActivism #16PerspectiveDeGen

„Uită-te cu drag la tine, acceptă-te, caută să te cunoști mai bine, fii curioasă, învață, respectă-te, ca să poți să respecți, și trebuie să-ți faci mâna pe tine, să ai experiență. Dacă nu te respecți, n-ai cum să respecți, că n-ai experiența respectului. Caută să te iubești, ca să știi și să poți să iubești. E același lucru. Ăsta este singurul mesaj, pentru că un om care se respectă și se iubește are cele mai mari șanse să respecte și să iubească oamenii din jur. Să-i respecte pe toți și să iubească câțiva, normal.” – Ana Barton, Scriitoare

Mulțumiri: Ana Barton, Filmări: Studio Mindopoly, Montaj: Alexandru Ioniță, Make-up: Edit by Edith, Echipă Proiect: Ioana Sabo, Andreea Talmazan și Monica Tudorache

6 Decembrie

Femeia activistă, schimbarea paradigmei despre normalitate – interviu cu Simona Voicescu

#16ZileDeActivism #16PerspectiveDeGen

,,Aș resofta umanitatea, încât să nu mai existe discriminare, pur și simplu. În continuare, vorbim despre drepturile femeilor și fetelor. De ce mai vorbim despre asta? Nu ar trebui să existe deja? Nu ar trebui să plecăm de la punctul zero, în care bărbații și femeile sunt egali, și se aplică de fapt, cred că un cuvânt mult mai corect spus este echitatea. De ce nu vorbim despre echitate, de ce nu am ajuns acolo? Normalitatea mea ar însemna o resoftare. O resoftare pe care evident că nu pot s-o fac, drept urmare trebuie să educăm, să educăm, să educăm și să vorbim în spațiul public cât de mult putem despre aceste probleme, încât generațiile de acum și generațiile care vin după noi să vină cu un alt soft ei, pur și simplu.” – Simona Voicescu, Fondatoare Asociația Necuvinte, activistă pentru drepturile omului

Mulțumiri: Simona Voicescu, Filmări: Studio Mindopoly, Montaj: Alexandru Ioniță, Make-up: Edit by Edith, Echipă Proiect: Ioana Sabo, Andreea Talmazan și Monica Tudorache

7 Decembrie

#MeToo, Social Media și un scroll prin generația Millenials – interviu cu Lorena Frunțișanu și Cătălin Florea

#16ZileDeActivism #16PerspectiveDeGen

,,Știm foarte bine că în religie bărbatul e capul familiei și femeia trebuie să…să se închine cumva, să-i fie recunoscătoare, să…sună ca și cum ar fi un accesoriu, din punctul meu de vedere. Serios!?” – Lorena Fruntișanu, Manager Marketing Research ,

,Asistăm la, nu știu, o lipsă totală de interes pentru emoțiile persoanelor din jur, a lucrurilor prin care trec, și practic fiecare merge pe deviza: dinte pentru dinte. Ceea ce nu e foarte ok pentru că de-asta am ajuns în punctul ăsta” – Cătălin Florea, Project Manager

Față de generația Millenials s-au creat multe prejudecăți, fie că vorbim despre mentalitate, înfățișare sau obiceiuri. Sunt priviți ca o generație care ar trebui să funcționeze fără probleme, însă a fost denumită una dintre cele mai abuzate generații – atât verbal, cât și fizic, și sexual. #MeToo, porn, soft porn, rețele de socializare și de dating, sexting, nudes, abuz, tăcere, mental health și frici. Un scroll prin generația Millenials.

Mulțumiri: Lorena Frunțișanu, Cătălin Florea, Filmări: Studio Mindopoly, Montaj: Alexandru Ioniță, Make-up: Edit by Edith, Echipă Proiect: Ioana Sabo, Andreea Talmazan și Monica Tudorache

8 Decembrie

Sexismul prin ochii jurnalistelor, hai să deranjăm un pic! – interviu cu Diana Oncioiu și Oana Dimofte